O seara pe Ceahlău

Când se anunţă caniculă, când simţi că unii vecini se uită urât la tine, când cauţi un mecanic şi vezi că toţi sunt foarte ocupaţi şi nu au timp să se uite la maşina ta, când fotoliul de la calculator nu-ţi mai menajează coloana ia-ţi două zile liber si mergi pe Ceahlău. Ori din Izvorul Muntelui ori din Durău găseşti un traseu rezonabil să ajungi acolo sus unde sensul civilizaţiei dispare odată cu multele ei lipsuri.

Nimic nu se compară cu un apus văzut de pe Toaca urmat de o lună plină ochi care se încăpăţinează să lumineze ca ziua.

Nu te costă mare lucru, în schimb te simţi privilegiatul lui Dumnezeu, ceva aproape de înger, mai ales într-o zi de Sfânta Maria. Pe lângă asta te mai poţi bucura de plajă la altitudine, de o briză racoroasă şi de ceva adrenalină dacă ai chef să călăreşti o stâncă sau să admiri o ... prăpastie.